Top 10 similar words or synonyms for prigoriile

merinană    0.895848

bolboschoenus    0.891440

colutea    0.891358

odogaci    0.890089

austriacus    0.889641

lythrum    0.889318

sanicula    0.889083

micromeria    0.889021

hottonia    0.887871

peplis    0.886138

Top 30 analogous words or synonyms for prigoriile

Article Example
Stepă Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia ("Otis tarda") și spârcaciul ("Otis tetrax"), declarate monumente ale naturii, prepelița ("Coturnix coturnix"), graurul ("Sturnus vulgaris"), lăcustarul ("Sturnus roseus"), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia ("Melanocorypha calandra"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), fisa de câmp ("Anthus copestris") și prigoriile multicolore ("Merops apiaster").
Călărași 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra)
Călărași 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra)
Covei, Dolj Avifauna este încă bogată si cuprinde multe specii de păsări. Cele mai multe, prea multe chiar, sunt ciorile negre. Mai sunt și stăncuțe și ceva ciori grive, iar prin tufișuri, coțofene. De asemenea sunt mulți grauri. Vrăbiile se întâlnesc prin sat, iar rândunicile și lăstunii s-au rărit considerabil.Păsările de câmp întâlnite mai des sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut.
Viespi Viespile au corpul de culoare galbenă cu dungi negre, de un aspect asemănător cu albinele, numai că primele sunt mai mari. Ele trăiesc în colonii; cuibul care are formă de fagure este construit din lemn mărunțit cu mandibulele insectelor. Ouăle sunt depuse primăvara de o matcă ce trăiește un an, larvele fiind hrănite cu insecte fărâmițate de viespile adulte. Ele se hrănesc cu nectar, polen, sucuri de plante, insecte și larvele acestora. Spre deosebire de albină, acul cu venin al viespilor nu rămâne în țesutul unde a fost injectat veninul. Biologii de la Universitatea Nottingham au demonstrat în anul 2006 că unele specii de viespi, pentru a neutraliza dușmanul, pot să pulverizeze substanțe chimice agresive asupra lui. Specia Goniozus legneri depune ouăle în larvele altor insecte care au fost în prealabil amorțite. Dușmani naturali ai viespilor sunt prigoriile, „Pernis apivorus” (Accipitridae), păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus"), „Rhyssa persuasoria” (Ichneumonidae) care depune ouăle în larvele viespilor.